"Ma simt (si ma comport) ca o adolescenta, si partea ciudata e ca daca mi s-ar fi spus asta acum cateva zile as fi luat-o ca pe o insulta (de fapt asa am si facut), dar acum e bine, e o euforie ciudata ce nu am simtit-o de ceva vreme si o oarecare teama pe nu care credeam ca o s-o mai simt...
Si confuzia creata de imaginea lui asteptandu-ma in intuneric cu o tigara, si de faptul ca nu stiu ce se astepta de la mine si de raceala care intr-un mod absurd ma impiedica sa simt orice alt miros decat cel al pielii sale.
Sunt de nota 10 si in continuare nu reusesc sa pricep de ce."
Si confuzia creata de imaginea lui asteptandu-ma in intuneric cu o tigara, si de faptul ca nu stiu ce se astepta de la mine si de raceala care intr-un mod absurd ma impiedica sa simt orice alt miros decat cel al pielii sale.
Sunt de nota 10 si in continuare nu reusesc sa pricep de ce."
28.01.2008
A trecut timp, poate prea putin, confuzia nu sa diminuat si probabil ranesc oamenii implicati mai direct sau mai indirect in varza din capul meu. Si m-am refugiat acasa ca un copil las, si asternuturile nu mai miros a nimeni altcineva decat a mine si a detergent proaspat si in viata mea nu mi-a mai fost dor de locul asta pana acum.
Unul vorbeste prea mult si altul prea putin si eu sunt calma, unul e poate prea comun si altul poate prea inaccesibil si eu sunt pasiva, unul este nervos si celalalt ermetic, iar eu sunt singura.
Si totusi unde te gasesc?
Unul vorbeste prea mult si altul prea putin si eu sunt calma, unul e poate prea comun si altul poate prea inaccesibil si eu sunt pasiva, unul este nervos si celalalt ermetic, iar eu sunt singura.
Si totusi unde te gasesc?