Friday, January 25, 2008

The Answer, The Reasons, The Change of The Seasons

Banalitatea vietii de zi cu zi inca ma surprinde, cum de ne-am obisnuit cu rasaritul soarelui, cu miracolul perfectiunii fiintei umane. De ce avem nevoie pentru a fi surprinsi? Probabil avem nevoie de o alta planeta, una pe care soarele sa nu rasara atat de des, una care sa aiba luna in culori diferite si fata de care stelele sa isi schimbe in permanenta vizibil distanta. Sau de o experienta à la Gregor Samsa, trezindu-ne din somn cu corpuri ce nu ne apartin. - Asta ne-ar lipsi pentru a iesi din cercul nostru stramt, cel al propiei pieli, asta ne-ar face sa fim umili si poate in final un pic mai fericiti.

Si totusi unde-am pierdut inocenta,
În dimineti obsedant de banale,

Pe care-o purtam totusi în noi,
Rapusa, etern semn de tradare?

Si totusi cum am uitat într-o zi
Seninatatea boltii solare
Ce stralucea în ochi inocenti
Nepatati de îndemnuri murdare?

Si totusi când am murit, bieti copii,
Surâzând si cu mâini preacurate,
Facând loc unor necunoscuti,

Ce se-nfunda-n placeri vinovate?

Si totusi cum va veni primavara
În lumi de sticla, înecate de Crivat,
Va mai putea steaua noastra razbi,
Prin norii-unei inimi sub înghet?


Si totusi la care raspântii,
Am gresit noi, epave batrâne?
Sa facem loc, suntem fara raspuns,
Copiilor, epave de mâine.


Poem by http://incadeveghe.deviantart.com/


P.S. Message to the humans:
Everything is packed - candyfloss and oxygen
We're not coming back